Cheile Glodului sunt o tură sălbatică, cu mers mult pe firul apei și cu peisaj strâns între pereți. Nu sunt „chei de promenadă” — aici simți că faci o mică expediție, mai ales după ploi, când valea se umflă.

Pe drum, te întâmpină chei înguste, cu traversări repetate ale apei (în funcție de sezon), stâncă udă și bolovani; încălțăminte bună e obligatorie și durată variabilă, în funcție de cât intri în chei.

Farmecul locului vine din caracter sălbatic și lipsa infrastructurii turistice — autentic, peisaj dramatic pe distanțe scurte și excelente pentru cei care caută trasee „pe firul apei”.

În zona Metaliferilor, multe văi au fost folosite pentru lucru și trecere, nu pentru turism. Cheile Glodului păstrează exact această senzație: intri într-un loc care nu s-a „aranjat” pentru tine. Iar când ieși, ai impresia că ai câștigat pe bune priveliștea.

Dacă vrei să aprofundezi, poți porni de aici: OpenStreetMap, Wikipedia, Wikimedia Commons.