Cheile Găldiței și Turcului sunt două sectoare de chei apropiate, parte dintr-o rezervație care combină stâncă, pădure și abrupturi de calcar. Sunt genul de loc unde, la câteva sute de metri, treci de la plimbare liniștită la peisaj vertical.

Pe drum, te întâmpină sectoare înguste cu pereți de calcar și poteci de vale, locuri bune pentru fotografie și pauze la umbră și după ploi: stâncă alunecoasă și apă mai mare pe vale.

Farmecul locului vine din două chei într-o singură zonă — varietate mare pe distanțe scurte, relief „tăiat” în calcar, cu țancuri și grohotișuri și pot fi integrate într-o zi de drumeție în Trascău.

În satele de sub chei, poveștile despre „Turc” apar des în toponimie — urme de memorie colectivă din secolele în care oamenii își explicau pericolele și trecerile prin nume. Azi, numele rămâne ca o amprentă istorică peste un loc foarte viu.

Dacă vrei să aprofundezi, poți porni de aici: OpenStreetMap, Wikipedia, Wikimedia Commons.