Vânătările Ponorului sunt „apele care sar” — o succesiune de praguri și căderi de apă într-un peisaj carstic sălbatic, unde apa își croiește drum printre stânci. Nu e o singură cascadă, ci un mic spectacol în mai multe acte, de obicei vizitat ca parte dintr-o drumeție în zona Padiș.

Pe drum, te întâmpină mai multe săritori și praguri de apă, pe un fir îngust de vale, zone cu stâncă udă, mușchi și lemn căzut — decor foarte „natural” și sunet puternic după ploi; în perioadele secetoase, debit redus.

Farmecul locului vine din carst la vedere: apa sculptează și schimbă locul de la un sezon la altul, e un obiectiv „de traseu”, adică îl câștigi pe jos, nu din parcare și merge perfect într-o zi de explorare cu alte puncte carstice din Padiș.

Numele vine din graiul locului: „vânătări” se spune unor ape repezi și reci, care par că „mușcă” din piatră. Când debitul e mare, simți exact de ce — te ține la distanță, ca o avertizare că natura nu are balustrade.

Dacă vrei să aprofundezi, poți porni de aici: OpenStreetMap, Wikipedia, Wikimedia Commons.